Ochii tai
Enigma-a noptii ma-nfioara
Zdrobind sub vraja ei realul,
Ma poarta-n valuri si-mi izbeste
De stanci haotice normalul…
Si-mi pierd in mii de cioburi dorul
Printre bulbuci de amintiri,
Ma infior sub calde unde
De sentimente si simtiri;
Zaresc pe cerul clar si rece
Doua lumini ce amortesc
Intreaga zare si-n adancul
Privirii tale m-oglindesc.
Zambesc la cele doua luni
Ce-n inima-mi trezesc vapai
Si stiu ca voi iubi mereu
Enigma noptii – ochii tai!
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu