Versuri muzicale

Versuri muzicale





In asternuturi cufundata
Imi canta-n gand o muzica ciudata
Si simt pe portativ cum lunec...
M-agat de chei, de pauze, de sunet...
Cu note-ntregi adorm pe ritm de waltz,
Optimile ma iau discret la dans...
Te cant daca de cantecu-ti mi-e dor
Ca-ti sunt diez iar tu imi esti bemol.
Dansam in armonie fara teama...
Doar suntem note din aceeasi gama!...
De-alaturi vreodata nu-mi vei fi,
Ma voi simti precum un mi:
O clapa alba-nsingurata
Ca o neuma murmurata.
O boare transformata-n gren,
Un cantec trist, fara refren...

Tristetea ochilor albastri

Tristetea ochilor albastri





O ramura danseaza-n vant;
Un mugure lupta sa iasa;
Vantul dulceag adie bland;
Aud cum iarba da sa creasca...
Zaresc pe cerul plin de astri
Tristetea ochilor albastri.

Un val izbeste inspumat
De tarmul iarna singuratic...
Un nor se rupe-nspaimantat
De aerul primavaratic
Si-mi vad in lacul plin de astri
Tristetea ochilor albastri.

Nimeni nu stie ce ascunde
Si ce din veci a tainuit
Privirea calda si profunda:
Drumul pavat spre Infinit.
Ce e sclipirea-acestor astri?
Dorul din ochii mei albastri.

Prayer of a Rose...

Prayer of a Rose




Please kiss the dew which stays among
My ardent petals which now cry
Just touch my thorns and merge them into
Sublime white wings of butterfly...
Look at my shy and trembling leaves,
Spread over them dust from a star
Hold tight my stem and try to hide it
Under the night cloak from afar...
You are my sep, my gleam of sun
Who keeps awake and lights my heart
You're running through my veins all over;
Without you, darling, I fade out!
I hold your love as my religion
My icon is your sacred face
I trust in you and at your feet
I dedicate and I embrace.
My homage is the outright kiss
Stolen from you by my hot lips
My creed's the deepest "I love you!"
And the most pure of my beliefs!
When I see you, you know I tremble!
'Cause to my eyes you are a god
But you're no myth, no fairy tale;
You're real mine, never apart!
I thank you for this sweet serene
That I enjoy now from above,
Because you help me blossom and
Because you give me all your love!

Poeme

Poeme





Nu ma-ntrebati de ce in poezii-
Redau tristeti, dureri, nu bucurii,
Caci v-as raspunde daca nu ati stii
Ca-acesta este felul meu de-a fi!

De vreau sa zbier vreodata de durere,
Astern pe foi, strangand din pumni, poeme.
Cand vreau sa plang, mereu m-ajuta ele,
Caci versurile-s lacrimile mele...

De nu stiu vreodata cuiva sa-i spun ce simt,
De teama ca emotia m-ar indemna sa mint,
Doar scriu o poezie, un vers si le trimit;
Sperad ca a-nteles ce foaia i-a soptit...

Cand sufletul imi rade, ma joc si rad si eu;
Cand inima imi plage, sa plang imi este greu,
Asa ca-ncerc s-ascund in mine tot, mereu,
Sperand pe veci sa am o inima de leu...

Pasiune

Pasiune




In nopti de pasiune-mi trezesti fantezia
Ce gandu-mi cu greu pe umeri o poarta
Cand simt ca te vreau si-mi cutremuri lumina
Se face-ntuneric si fiinta-mi te-asteapta
Sa vii sa-mi saruti cu caldura surasul
Sa topesti orice lacrima de dor de pe-obraz
Sa alungi iar lumina si sa mangai apusul
Ce incet ma patrunde cu raze de-extaz,
Imi cutremura gandul cu rosu fierbinte,
Imi topeste durerea cu nori de opal
Imi fura ratiunea, realul din minte
Si ma stinge usor sub sarutul final…

Apoi ma afund…si plutesc pe imagini,
Pe cadre de foc din valtoarea de-apoi,
Disfrut cu placere si iadul si raiul…
Oriunde as sta daca-am fi amandoi…

Ochii tai

Ochii tai





Enigma-a noptii ma-nfioara
Zdrobind sub vraja ei realul,
Ma poarta-n valuri si-mi izbeste
De stanci haotice normalul…

Si-mi pierd in mii de cioburi dorul
Printre bulbuci de amintiri,
Ma infior sub calde unde
De sentimente si simtiri;

Zaresc pe cerul clar si rece
Doua lumini ce amortesc
Intreaga zare si-n adancul
Privirii tale m-oglindesc.

Zambesc la cele doua luni
Ce-n inima-mi trezesc vapai
Si stiu ca voi iubi mereu
Enigma noptii – ochii tai!

Iubire

Iubire




In soapte privesc si imi tremura gandul
Cand simt mangaierea ce-mi curge pe-obraz;
In minte mi-alearga navalnic cuvantul
Ce dulce ma poarta pe-aripi de extaz.

In ganduri ma-ncumet s-arunc o privire
Si-n soapte-ncalzesc orice tremur in van
Cuvintul mi-alearga din margini in margini
In mintea ce-n haos cu “noi” o presar.

Se gudura simtul la dulcea-amintire
Si strajnic ‘conjoara privirea in ploi
Orbesc in lumina ce ploaia-o patrunde
Aprinsa de picuri ce cad azi din “noi”.

Si leaga cu noduri de-amor legamantul
Ce-odata s-a pus peste-a noastra simtire,
Gaseste-n saruturi de foc sinonimul
Ce “noi” il purtam azi in inimi: iubire.